Website Cristina Varzaru

 Astazi am fost operata din nou. Din pacate pentru mine, cartilajul a fost cel cu probleme, iar rana a fost destul de mare. Ceea ce inseamna 4 saptamani in carje si 4 luni departe de teren din nou….

Am foarte multe lucruri la care ma pot gandi acum: ca pierd CM din Franta, ca pierd jumatate de sezon (sper numai atat) pentru Viborg, ca atunci cand voi reveni imi va fi….cu 4 luni mai greu decat acum sa-mi revin la forma dorita…Refuz sa ma gandesc la toate lucrurile astea!!!! Nu-mi fac decat rau, pentru ca oricum nu pot schimba nimic! Prioritatea mea este sa ma fac bine! Este singurul lucru la care ma voi gandi in urmatoarele 4 saptamani, care sunt cele mai importante!! Am norocul ca apartin unui club care imi acorda tot sprijinul, mai mult decat as fi putut spera. Toata lumea ma sustine, si e foarte important pentru mine in momentele astea.

Am urmarit si eu, de aici, Supercupa de la Valcea. Din suflet felicitari fetelor, care au meritat pe deplin acest trofeu. Ma bucur si mai mult pentru Hutu, care ramane aceeasi jucatoare profesionista pana in maduva oaselor. Sa-i dea Dumnezeu sanatate si, indraznesc eu sa spun, inca multi ani pentru echipa nationala, ca avem enorma nevoie de ea.

Gandurile mele despre turneu:

1. Echipa Lada. Desi au iesit pe ultimul loc, indraznesc sa spun ca au jucat cel mai frumos handbal dintre toate cele 4 echipe: handbal in viteza, departe de stilul tipic rusesc. Din pacate prea putin eficiente la aruncare, ceea ce le-a costat.

2. Slagelse: nu inceteaza sa ma surprinda. Anja a venit la turneu cu intentia evidenta de a-si menaja jucatoarele de baza si a da timp de joc celor ce nu prea s-au regasit in teren in etapele scurse in campionatul danez. Ce a iesit? Slagelse a reusit sa inscrie 27 de goluri Zvezdei si 34 de goluri echipei Lada- cu o medie de 5 goluri pe meci mai mult decat reusesc sa inscrie in campionatul danez. Asa cum am mai spus: desi au pierdut jucatoare de baza, mai au inca un cuvant important de spus pe plan international.

3.Zvezda: joaca cel mai urat handbal posibil, in opinia mea. Dar extrem de eficient. Se bazeaza in proportie de 90% pe forta jucatoarelor. Singura care iese din tipare este Irina- una dintre jucatoarele mele preferate- extrem de inteligenta, cu aruncari de finete si angajari gen ”Mariana Tarca” pentru pivoti.

4. Valcea: prind aripi pe teren propriu, responsabil de acest lucru fiind ”al 8-lea jucator”. Fac bine faza de aparare, iar atunci cand exista brese, Hutu si Teri le salveaza.Ma ingrijoreaza, privind catre echipa nationala, starea de sanatate a lui Alice. Stela pare si ea sa aiba inca probleme cu spatele, desi joaca..Se simte si lipsa Roxanei.. Au rezolvat primul meci pe reusitele Adinei, pentru ca in finala Hutu sa fie ingerul lor pazitor. Ionela ramane aceeasi ”furnicuta muncitoare”.

P.S. Organizarea banuiesc ca a fost impecabila, pentru ca stiu pana unde poate duce ospitalitatea romanilor. Am in schimb o nedumerire. S-a spus ca biletele s-au epuizat. Dar ieri sala a fost doar pe jumatate plina, pentru ca doar astazi ,la finala, scaunele sa fie  aproximativ 90% ocupate. Gresesc?!

 Mi-as dori sa nu uite nimeni ca este vorba doar de un turneu amical, chiar daca se numeste Supercupa Europei. Spun asta pentru ca anticipez reactia ziarelor dupa castigarea acestui turneu. Nu-mi fac probleme pentru fete pentru ca il cunosc pe domnul Tadici foarte bine si stiu ca poate sa le mentina cu picioarele pe pamant. Dar greul abia acum incepe pentru ele. Urmeaza calificarile, care sunt de 100 de ori mai importante decat orice Supercupa. Iar drumul este extrem de lung pentru toata lumea: calificari, meciuri in grupa, Campionat Mondial, semifinalele Ligii Campionilor, plus meciurile din campionat. Cel mai important este sa ramana sanatoase, iar cele care au deja probleme sa reuseasca sa le rezolve cat mai repede. Valoarea nu le-o ia nimeni. Este certa. Sunt insa extrem de multi factori care isi pun amprenta asupra rezultatului final. Din tot sufletul, multa bafta!!!

Inca un meci din postura de spectatoare. Am intalnit astazi ocupanta locului 2 si de departe cea mai disciplinata echipa din campionatul danez: atacuri(enervant) de lungi, duse pana la limita pasivului, in cautarea jucatoarei cu cea mai buna pozitie de sut. Bravo lor! Mult schimbate in bine fata de sezonul trecut. In tabara noastra, multe ratari si exagerat de putine pase pentru extreme.

Marcatoare: Bojana 8, Grit 6, Skov 4, Anja 3, Gitte 3, Lund 2, Nora 1.

 Ce meci ciudat! Astazi s-au consumat momente bizare: Bojana a ras tot timpul, ceea ce nu face niciodata cand joaca(dar e perfect de inteles), Katrine a reusit sa-si introduca mingea in propria poarta de 3 ori, datorita unor traiectorii mai mult decat ciudate ale mingiilor expediate de Bulatovic, Anja si-a varsat nervii pe jucatoare, la un time-out, spunandu-le :”! you look like shit! afara cu voi! lasati-ma pe mine si pe Leganger sa jucam!”…Un meci contra lui Slagelse, va ramane mereu un meci..aparte pentru Viborg. Chiar daca acum Bojana e in tabara noastra, Carmen s-a intors in tara, sau Rikke H. a nascut de 4 luni iar acum participa la ”Dansez pentru tine”, varianta daneza. Ce a facut ca diferenta sa fie atat de mica, desi nu s-a pus nicio secunda problema invingatoarei? O Cecilie Leganger intr-o zi obisnuita, adica foarte buna! Ce a functionat in jocul nostru? Apararea! Curios, pentru ca de vreo luna antrenam numai atacul:) La pauza Lene Thomsen imi zicea: ” e ciudat pentru mine sa joc in aparare dreapta 2, dar mi-ai usurat munca, ma simt in siguranta langa tine!” Nu-mi imaginam cat de mult oxigen imi pot da astfel de cuvinte! Am jucat, asa cum am convenit cu fizioterapeutul si antrenorii: 2*15 minute. Cu genunchiul nu sunt foarte bine, e umflat si am dureri destul de mari. Dupa meci am intalnit-o si pe Gabi Rotis, care din nefericire mai are ceva de asteptat pana revine pe teren….Asa s-a scris istoria etapei a 3 a din campionat. Inca 2 puncte in cont. Urmeaza o zi de pauza, cu tratamente si masaje, pentru ca luni sa intalnim Aalborgul in deplasare, intr-un meci contand pentru Cupa Danemarcei.

Marcatoare: Bojana 7, Grit 5, Lund 4, Skov 4, Henry 2, Nora 2, Io 2, Anja 1, Gitte 1.

P.S. Intre timp mai consum cate o doza de ”Grey’s Anatomy”, pentru relaxare. E uimitor cat de repede retin replici care ma marca(ma marcheaza??!!). Una din ele: ” u wanna win, u always have to go back to the basics…So go ahead, argue with the refs, change the rules, cheat a little, take a break, but play! Play hard! Play fast! Play as if there is no tommorow! It s not about win or lose, it s about how u play the game!”

 Inceput de vis pentru noi: in minutul 14 conduceam cu 11-0!!!Aparare foarte agresiva, multe interceptii si contraatacuri rapide… Final groaznic: extrem de multe greseli tehnice, ne-am grabit in atac, n-am mai fost agresive in aparare. Una peste alta, inca 2 puncte in cont! Katrine in poarta a facut minuni in cele 40 de minute jucate, Grit a avut astazi 5-6 interceptii in aparare:), in timp ce Nora a suplinit-o foarte bine in atac…In ceea ce ma priveste….nu mai inteleg nimic:) In primul meci am avut voie sa joc 10 minute. Astazi nu am mai discutat despre asta cu fizioterapeutul, dar oricum ma asteptam sa joc nu mai mult de 20 de minute, in niciun caz 40!!! Mult prea multe pentru genunchiul meu! Sper sa nu-mi dea batai de cap maine! E totusi atat de bine sa inscriu din nou:) Tre’ sa ma pun totusi pe alergari, ca simt ca-mi lipseste oxigenul mai repede decat se intampla inainte! Uit mereu ca am stat pe tusa 6 luni:)

Marcatoare: Bojana 6, Io 6, Grit 5, Nora 5, Henry 4, Skov 3, Fisker 3, Anja Althaus 1, Lina Rask 1, Lund 1.

Si inca ce meciuri!!! Randers,  Slagelse, apoi Aalborg si Vejen. E o premiera pentru mine, si sunt convinsa ca nu numai pentru mine, sa joc impotriva campioanei de anul trecut si a ocupantei locului 3 la numai 48 de ore departare. Sunt ingrijorata din 3 motive: 1-mi se pare inuman, organismul clar n-are timp sa-si revina la capacitatea  optima; 2- sanatatea mea e inca fragila, si chiar daca nu voi avea voie sa evoluez mai mult de 15 minute in primele 2 3 meciuri, consumul fizic si psihic e cu mult mai ridicat in conditiile de fata decat in mod normal(2 meciuri pe saptamana); 3-am reinceput antrenamentele de handbal de doar 3 zile, si nu la capacitate maxima, motiv pentru care clar nu ma simt 100% pregatita(d.p.d.v. strict handbalistic) pentru o saptamana de foc…Ce-o fi o fi! Macar am o stare psihica buna pentru ca nu ma sacaie sanatatea atat de tare incat sa fiu nevoita sa stau in tribuna!

Azi am jucat si eu, pentru prima data dupa circa 6 luni, impotriva echipei de juniori a Viborgului si nu-mi vine sa cred ce emotii am avut:)….Un sentiment ciudat, dar il prefer in dauna sentimentului de frustrare de care vorbeam cand eram nevoita sa fiu spectatoare:) Mai avem maine un antrenament strict tactic, o sedinta video, si…incepe adevarata distractie:)

P.S. Azi presedintele clubului ne ura: ” have a good start and see U in 25th of May(finala CL)”