Website Cristina Varzaru

 Am bifat deja primul turneu de pregatire din Germania. Dupa 2 ani in care am castigat turneul, anul acesta am terminat pe 2, fiind invinse in finala de Lepzig. Din echipa au lipsit: Skov(invoita din cauza unei probleme in familie), Kiki(operata la umar), Jane si Stina- 2 jucatoare tinere,ambele cu probleme la genunchi si eu(antrenorii si stafful medical au considerat ca e mai bine sa nu ma forteze, avand in vedere ca urmeaza in 2 zile perioada Barcelona, mult mai importanta in procesul de pregatire si omogenizare a echipei. Genunchiul meu e pe drumul cel bun, durerile s-au mai ameliorat. Nu total, dar sper ca in 2-3 zile sa ma pot reapuca serios de treaba. Plus, in finala, Bojana si Thompsen au fost si ele tinute pe banca, datorita unor usoare probleme cu genunchii. Rezultatul in sine are importanta mai putina. Ce e foarte important e ca am reusit sa ne dam seama unde suntem. Fetele au jucat foarte bine faza de aparare(unde anul trecut n-am stralucit), iar in atac am inceput sa inchegam unele relatii cu Bojana pe post de coordonator. Desigur, conditia fizica a lasat de dorit, dar suntem abia la inceput de drum…

Pentru ca avem cateva nume noi in echipa, as vrea sa vi le prezint putin, asa cum le-am vazut eu in turneul recent incheiat.

Anja Althaus: am castigat mult in aparare, avand-o pe ea. E o luptatoare in ambele faze, si se intelege foarte bine cu Grit in atac. Mai mult, bifam un plus la capitolul estetic, Anja fiind de meserie hair stilist, ceea ce ne convine la toate:)

Nora Reiche: o jucatoare tanara, extrem de ambitoasa, care s-a descurcat bine atat pe extrema, cat si pe inter dreapta. Primul lucru pe care ea l-a invatat de la Tomas in limba daneza a fost: “sunt o jucatoare de handbal valoroasa”

Bojana: mi-ar trebui pagini intregi sa o descriu pe ea…Contrar asteptarilor, n-a exagerat cu sutul la poarta. Ne-a aratat ca stie foarte mult handbal, e extrem de desteapta, vede jocul indiferent unde s-ar afla pe teren. Schimba tempoul si directia exact atunci cand trebuie, creand spatii imense de patrundere pentru extreme, pivoti. In plus, are un simt al umorului tipic balcanic, care mie imi place foarte tare:)

Kiki: am impartit cu ea ultimele 2 scaune pe banca de rezerve. E una din cele mai dulci persoane pe care le-am intalnit. Credeam ca sunt singurul “bebe” din echipa, dar ea ma concureaza cu succes. E cea mai mica dintre surorile gemene, si se vede:)

Katrine: o profesionista desavarsita. A iesit cel mai bun portar al turneului. Din cate vad, face o echipa foarte buna cu Louise, care si ea a fost in mare forma la turneu. Cred ca vor reusi sa stabileasca o legatura mult mai stransa decat au avut Louise si Valerie, pentru simplul fapt ca sunt firi asemanatoare. Ceea ce va fi foarte bine pentru echipa.

Azi avem liber. Era si normal. Am ajuns la 9 in Viborg, dupa 12 ore petrecute in autocar. Maine avem o sedinta de antrenament, sedinta foto pentru calendarele noului sezon si seara meci in Cupa Danemarcei . Miercuri plecam la Barcelona, perioada considerata “teambuilding”. Pana plec o sa va scriu putin despre teambuidingurile din Viborg. Foarte amuzant:)

P.S. Daca am descris mai sus jucatoarele noi, inseamna ca am divulgat informatii importante pentru adversari?:) Nu prea cred…Sunt lucruri pe care deja le stie toata lumea…