Website Cristina Varzaru

   Si am trecut primul test important al echipei in sezonul de fata. A fost practic finala morala a Cupei Danemarcei, avand in vedere faptul ca s-au intalnit castigatoarea aurului si cea a bronzului din sezonul trecut.

De cand joc in Danemarca, deplasarea de la Vejen ne-a pus in fiecare an probleme foarte mari. In 2006, anul primei Ligi a Campionilor castigate, am pierdut meciul respectiv la o diferenta de 12 goluri!!! Anul trecut am pierdut atat meciul de acasa, cat si meciul din deplasare contra Koldingului. In restul anilor a fost bine! Am condus la pauza cu 5-6 goluri de fiecare data, am pierdut avantajul destul de repede in repriza secunda si am ajuns sa jucam ultimele 10 minute cu cutitul la os, de la egal la egal, reusind de fiecare data sa ne impunem la limita. Asa s-a intamplat si ieri cand am intrat la pauza cu obisnuitul plus 5. Dupa 50 de minute, tabela arata din nou egalitate si dai, si lupta! Carmen un gol, Grit un gol si eu un gol si…asta fu!

Eu ma confrunt, din pacate, din nou cu probleme la genunchi survenite in urma unei faze stupide la un antrenament de acum cateva zile. Pentru ca meciul de ieri a fost de ”all in”, am fost nevoita sa joc toate cele 60 de minute.  Mai mult intr-un picior, dar important e ca a iesit bine. Pentru antrenamentele si meciurile care urmeaza in campionat, pana la pauza datorata Cupei Mondiale de la Aarhus, voi avea limita impusa de fizioterapeut la minutele petrecute pe teren. Dupa care va urma un control medical amanuntit, sa stim cu totii ce si cum.

Marcatoare: Grit 5, Io 5, Skov 5, Anja 4, Mouna 2, Marit 2, Henry 2, Carmen 1, Savic 1.

Urmatorul meci il disputam deja sambata, pe teren propriu, impotriva Ikastului. Pentru ca sala noastra e inchiriata pentru o expozitie anuala de nu stiu ce, o sa fim nevoite sa jucam partida la  20 de km departare de casa, la Kjellerup.