Marcatoare: Grit 7, Io 7, Skov 6, Chao 4, Lund 4, Henry 3, Kiki 2, Karen 1.
Un meci amputat, ambele echipe avand o multime de absente. La noi Bojana, Anja Althaus, Gitte Aaen si Ida Bjørndalen, la ele Katia Nyberg, Lene Daugaard, Isa Blanco si dupa numai cateva minute Malene Dalgaard a facut o entorsa si a fost nevoita sa priveasca si ea restul meciului de pe banca.
In conditiile astea meciul a fost unul extrem de disputat, mai ales in repriza secunda, cand au reusit sa ne egaleze, dupa ce la pauza conduceam cu 6 goluri. Momentele noastre critice au fost transate in 2 randuri de Skov, care a inscris consecutiv la scor egal, aducandu-ne in avantaj de 2 goluri. Dupa care emotii mari n-am mai avut.
In ceea ce ma priveste, am evoluat 50 de minute. Cu toate ca am inscris 7 goluri, am un sentiment destul de ciudat, care imi anuleaza pe undeva bucuria. Fiindca imi dau seama ca, desi am inscris 7 din 9 aruncari, bratul nu m-a ascultat mai deloc. La una dintre aruncari(din extrema) imi amintesc ca vazusem portarul lipit de bara, cu bratele coborate. Si in saritura deja imi vedeam mingea plasata undeva in lung sus. Am intarziat o fractiune de secunda aruncarea si mingea s-a dus….in scurt jos. Noroc ca a intrat! Ca sa nu mai vorbesc de singura mea aruncare de la 7 m- cea mai proasta finalizare pe care am putut s-o gasesc. Si junioarele se descurcau mai bine in situatia respectiva. Am ratat, bineinteles! Cred ca sunt taiata de pe lista pentru urmatorii 2 ani. Si in fine, una dintre cotitele mele(tot din extrema)- aruncarea cu cel mai prost efect posibil. Norocul meu a fost, cred, ca portarul nu se astepta la asta fiindca scorul era foarte strans. Deci…gol!
Cam asta a fost istoria meciului din care am plecat cu 2 puncte si posibilitatea de a ne bate pentru locul 1 in grupa saptamana viitoare cu Hypo, pe teren propriu. Meciul se disputa SAMBATA, 21 martie, orele 16.15(17.15 ora Romaniei).
Asa se intampla pe final de sezon, apar accidentarile care reduc din potentialul echipei, bine insa ca va tine banca de rezerve. Meciul cu Hypo e practic finala competitiei. Am vazut si Gyor-ul in seara asta care efectiv se chinuie si Valcea cu mentalitatea romaneasca. Comentatorii reaminteau de dubla victorie de anul trecut cu Viborg (uitand insa ca atunci Valcea defila iar voi erati la jumatate de potential)si ca acum n-spe mii de ani invingeam pe Hypo, chiar daca intre timp Hypo a castigat niste cupe.
Sanatate multa, sa terci peste raceala- si noi ne chinuim pe-aici cu ea!
Scuze, era de fapt”sa treci peste raceala”
felicitari Cristina , felicitari Oltchim … Cred ca visul multor , o finala Oltchim -Vhk incepe sa prinda contur !
Succes !
Cam modesta.:) La fel ai zis si dupa ce i-ai dat 10 goluri lui Valerie in Rusia?:) Am incercat sa vad meciul vostru, dar pe site_ul ehftv lipseste. Felicitari ptr. victorie si sa joci la fel de prost si altadata si sa dai cate 7 goluri.PS Cum e cu Anja?
Inca nu stim nimic. miercuri face RMN. din cate zice fizioterapeutul, 2 saptamani. acuma sa confirme si RMN ul…
Cu doar doua saptamani e ok. Aveti liga campionilor playoff_ul si Anja Andersen “sta la cotitura”. Multumesc ptr. raspuns!
Servus Cristina!
Am fost ieri la un meci din campionatul feminin de handbal Rulmentul Brasov - Dunarea Braila (33-33).
Si ce treaba are asta cu tine?
Are pt ca fara sa stiu am descoperit o mare luptatoare ca si tine:
Ada Emilia Moldovan (fosta Bahamet)
colega de generatie cu Alice Elisei la Vrancea2000.
Are o poveste fascinanta.
Actuala golgetera a campionatului national a trecut peste un teribil accident de circulatie in 2005
chiar inainte nuntii (mergea de la Sebes la Sibiu pt examenele anului IV la facultatea de Drept).
Ada la 22 ani a ramas cu mana stanga fracturata si splina scoasa.
Un mare semn de intrebare era daca va mai putea continua sa joace handbal.
A revenit si nu oricum. Ieri intr-o sala unde toti se gandeau la bani am vazut pe cineva care jucan handbal cu bucurie.
Acum inteleg de ce m-am bucurat si eu.
Mi-a placut mult jocul ei si sper sa va vad colege la echipa nationala.